România și Marea Britanie și-au actualizat convenția bilaterală pentru eliminarea dublei impuneri

20 Nov 2024

România și Marea Britanie și-au actualizat convenția pentru eliminarea dublei impuneri, modificările fiind necesare pentru candidatura României la aderarea la OCDE, precum și în urma intrării în vigoare a unor prevederi din Acordul de Comerț și Cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit.

Unele dintre cele mai relevante prevederi ale noii convenții:
• Noua convenție prevede reglementări distincte privind veniturile obținute integral sau parțial de entitățile transparente fiscal, în conformitate cu prevederile acțiunii a II-a a planului BEPS privind neutralizarea efectelor aranjamentelor hibride;
• În articolul referitor la sediul permanent, ca urmare a prevederilor cuprinse în a 7-a acțiune BEPS de combatere a fenomenului de fragmentare a activității unei întreprinderi sau a unui grup de întreprinderi strâns legate prin desfășurarea de activități care nu generează permanent unități, au fost introduse două noi paragrafe care descriu circumstanțele în care o întreprindere este strâns legată de alta și o prevedere pentru a preveni fragmentarea unei singure operațiuni economice în mai multe operațiuni mici, pentru a susține apoi că fiecare dintre acestea constituie o activitate cu caracter pregătitor sau auxiliar, care nu ar genera un sediu permanent;
• Profiturile dintr-un șantier sau dintr-un proiect de construcție sau instalare vor fi impozitate în statul în care se desfășoară activitatea numai dacă acea activitate se desfășoară pe o perioadă mai mare de 12 luni;
• Introducerea articolului 7 „Profituri din activitatea de afaceri” din modelul Convenției OCDE, ca urmare a modificărilor introduse în legislația internă în anul 2023, privind modalitatea de stabilire a profiturilor obținute de sediile permanente ale persoanelor nerezidente, în conformitate cu prevederile Raportului 2010 privind alocarea profiturilor sediilor permanente, emis de OCDE;
• În scopul promovării și stimulării investițiilor și finanțării între cele două state, cotele de impozitare pentru veniturile reținute la sursă reglementate de noua convenție, respectiv pentru veniturile sub formă de dividende, dobânzi și redevențe, sunt mai mici decât cele din Convenția din 1975, urmând tendinţa de scădere a cotelor de impozitare prevăzută de legislaţia naţională a ambelor state. Astfel, în cazul dividendelor, cota de impozitare prevăzută de noua Convenție a scăzut la 5% față de 10%, în cazul dobânzilor, cota de impozit a scăzut la 3% față de 10%, iar în cazul redevențelor, cota de impozitare a scăzut la 3% față de 10% și, respectiv, 15%, conform prevederilor Convenției din 1975. În cazul dividendelor, ambele părți vor aplica prevederi similare celor cuprinse în Directiva 2011/96/UE a Consiliului din 30 noiembrie 2011 privind regimul fiscal comun, care se aplică societăților-mamă și filialelor acestora din diferite state membre, cu modificarile ulterioare, pe masura ce sunt transpuse in legislatia interna a celor doua state, in sensul ca statul de la care se platesc dividendele va scuti aceste dividende de impozit, atunci când sunt primite de persoane juridice rezidente în celălalt stat, iar beneficiarii acestor dividende dețin direct sau indirect cel puțin 10% din capitalul social al societății plătitoare de dividende, pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin un an. Scutirea de impozit în statul sursă a dividendelor se aplică și dividendelor primite de un fond de pensii recunoscut care îndeplinește condiția deținerii capitalului societății plătitoare de dividende pe o perioadă neîntreruptă de cel puțin un an.

Romania and Great Britain updated their bilateral convention for the elimination of double taxation

20 Nov 2024

Romania and Great Britain have updated their convention for the elimination of double taxation, the changes being necessary for Romania’s candidacy to join the OECD, as well as following the entry into force of some provisions of the Trade and Cooperation Agreement between the European Union and the United Kingdom.

Some of the most relevant provisions of the new Convention:

  • The new convention provided for distinct regulations regarding the income obtained in whole or in part by fiscally transparent entities, in accordance with the provisions of the 2nd action of the BEPS plan regarding the neutralization of the effects of hybrid arrangements;
  • In the article referring to the permanent establishment, as a result of the provisions contained in the 7th BEPS action to combat the phenomenon of fragmentation of the activity of an enterprise or a group of enterprises closely related by carrying out activities that do not generate permanent establishments, introduced two new paragraphs describing the circumstances in which one enterprise is closely related to another and a provision to prevent the fragmentation of a single economic operation into several small operations, in order to then claim that each of these constitutes a activity of a preparatory or auxiliary nature, which would not generate a permanent establishment;
  • Profits from a construction site or a construction or installation project will be taxed in the state where the activity is carried out only if that activity is carried on for a period of more than 12 months;
  • The introduction of article 7 “Profits from business activity” of the OECD Convention model, as a result of the changes introduced in the domestic legislation in 2023, regarding the method of establishing the profits obtained by the permanent establishments of non-resident persons, in accordance with the provisions of the 2010 Report on the allocation of profits to permanent establishments, issued by the OECD;
  • In order to promote and stimulate investment and financing between the two states, the tax rates for withholding income regulated by the new convention, respectively for income in the form of dividends, interest and royalties, are lower than those in the 1975 convention , following the trend of decreasing tax rates provided by the national legislation of both states. Thus, in the case of dividends, the tax rate provided for by the new convention decreased to 5% compared to 10%, in the case of interest, the tax rate decreased to 3% compared to 10%, and in the case of royalties, the tax rate decreased to 3% compared to 10% and 15%, respectively, as provided for in the 1975 convention. In the case of dividends, both parties will apply provisions similar to those contained in the Directive 2011/96/EU of the Council of November 30, 2011 on the common tax regime, which applies to parent companies and their subsidiaries from different member states, with the subsequent amendments, as they are transposed into the internal legislation of the two states, in the sense that the state from which the dividends are paid will exempt these dividends from tax, when they are received by legal entities resident in the other state and the beneficiaries of these dividends directly or indirectly own at least 10% of the share capital of the company paying dividends, for an uninterrupted period of at least one year. The exemption from tax in the source state of dividends also applies to dividends received by a recognized pension fund that meets the condition of holding the capital of the company paying the dividends for an uninterrupted period of at least one year.

Modificari ale Codului Fiscal

9.10.2023

De la 01 ianuarie 2024 vor intra în vigoare următoarele modificări ale Codului Fiscal:

  1. Companiile mari vor fi impozitate cu 1% din cifra de afaceri dacă profiturile sunt „prea scăzute”
    Companiile mari (cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro) vor plăti un impozit de 1% pe cifra de afaceri dacă impozitul pe profit anual (de 16%) este mai mic decât minimul de 1% pe cifra de afaceri. Sunt scutite companiile care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale și care sunt reglementate/autorizate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei.

2. Impozit suplimentar pe cifra de afaceri de 2% pentru bănci

În cazul băncilor, se introduce un impozit suplimentar (pe lângă impozitul pe profit) de:

  • 2%, pentru perioada 1 ianuarie 2024 – 31 decembrie 2025 inclusiv;
  • 1%, începând cu 1 ianuarie 2026

De asemenea, se introduce o taxă suplimentară de 0,5% pentru companiile de petrol și gaze cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Astfel, pe lângă impozitul pe profit, va trebui să se aplice și acest nou impozit.

3. Impozitarea microîntreprinderilor

Microîntreprinderile (cu o cifră de afaceri sub 500.000 euro) vor fi taxate după cum urmează:

  • 1%, pe cifra de afaceri pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 de euro
  • 3% din cifra de afaceri pentru microîntreprinderi care câștigă peste 60.000 de euro, sau desfășoară activități principale sau secundare în diferite coduri CAEN

Modificări ale regulilor TVA pentru comerțul electronic din iulie 2021

25.06.2021

La 1 iulie 2021, statele membre UE trebuie să introducă modificări importante în legislația lor în impozitarea livrărilor de bunuri și servicii care sunt în general contractate online de către consumatorii finali (B2C) și trimise sau prestate de întreprinderi din alt stat membru sau țări terțe.

Fiecare operator implicat în lanțul de aprovizionare a comerțului electronic este afectat, de la vânzători online și platforme stabilite atât în ​​UE, cât și în afara acesteia, până la curieri, brokeri vamali și administrații, iar consumatorii și experiența consumatorilor vor fi de asemenea afectati.

Aceste evoluții înseamnă că tranzacțiile de comerț electronic B2C vor fi supuse TVA la destinație, adică în statul membru de sosire a bunurilor sau în statul membru în care este rezident consumatorul. Regulile vizează depășirea barierelor administrative rezultate din înregistrările multiple și efectele denaturării pieței, procedând în felul următor:

  • creșterea veniturilor fiscale pentru statele membre, reducerea pierderilor de colectare și combaterea fraudei comerciale transfrontaliere
  • garantarea imparțialității deciziilor de cumpărare a consumatorilor, protejând astfel concurența dintre furnizorii din UE și din afara UE
  • simplificarea normelor existente, prin reducerea sarcinilor administrative și a costurilor de gestionare a TVA pentru operatori

Gestionarea TVA aferentă tranzacțiilor de comerț electronic se va baza pe extinderea ghișeului unic (OSS), care urmează să devină procedura generală de gestionare și colectare a TVA la tranzacțiile de comerț electronic la nivelul UE. La fel, interfețele electronice care facilitează comerțul electronic (adică platformele / piețele) vor fi solicitate pentru a ajuta la colectarea, gestionarea și controlul TVA.

 

Prezentare generală a modificărilor

Modificările cheie pot fi rezumate după cum urmează:

  • Pragurile existente pentru vânzările la distanță de bunuri în UE vor fi înlocuite cu un nou prag UE de 10.000 EUR. Sub acest prag, vânzările la distanță de bunuri în UE pot rămâne supuse TVA-ului în statul membru în care este stabilită persoana impozabilă.
  • Se creează o nouă categorie de livrari de bunuri: vânzări la distanță de bunuri importate în loturi care nu depășesc 150 EUR.
  • Importurile de loturi mici de până la 22 EUR nu vor mai fi scutite de TVA. Aceasta înseamnă că toate bunurile importate în UE vor face obiectul regimului TVA al UE.

Sunt implementate noi măsuri de conformitate cu TVA pentru a facilita raportarea operatorilor: vânzătorii online se pot înregistra într-un singur stat membru al UE pentru a declara și plăti TVA pentru toate vânzările la distanță de bunuri și livrările transfrontaliere de servicii către clienții din UE prin noul OSS. În plus, a fost creat un nou sistem special care acoperă importul de bunuri supuse unei tranzacții de vânzare la distanță și în loturi care nu depășesc 150 EUR pentru simplificarea declarării și plății TVA, și anume ghișeu unic de import (IOSS).

  • Pentru companiile poștale și de curierat care facilitează plata TVA la import atunci când mărfurile sunt furnizate din afara UE, vor fi introduse noi măsuri de simplificare pentru vânzările la distanță ale mărfurilor importate în loturi care nu depășesc 150 EUR, în cazul în care nu este utilizat IOSS (regimuri speciale) ).
  • În anumite circumstanțe, se consideră că platformele online care facilitează tranzacția de comerț electronic au primit și livrat singure bunurile în scopuri de TVA („furnizor considerat”). Acest lucru este indiferent dacă acestea au vreun titlu legal asupra bunurilor. Pentru acești operatori sunt introduse noi cerințe privind păstrarea evidenței bunurilor.
  • Anumite obligații de facturare au fost modificate ca urmare a modificărilor menționate mai sus.

 

Vânzări la distanță

În prezent, vânzarea transfrontalieră de mărfuri la distanță către consumatorii din UE este impozabilă în țara de destinație numai dacă un anumit prag [1] este depășit și vânzătorul este responsabil sau facilitează în alt mod transportul. Acesta poate fi și cazul în care furnizorul optează pentru plata TVA în țara de destinație. În caz contrar, furnizarea menționată este impozabilă la origine.

Începând cu 1 iulie 2021, pragurile menționate nu vor fi aplicabile. Un prag uniform de 10.000 EUR va intra în vigoare. Prin urmare, furnizorul va percepe TVA acolo unde se află bunurile în cazul în care cifra de afaceri totală a valorii intracomunitare a vânzărilor la distanță și a anumitor servicii furnizate persoanelor fizice nu depășește 10.000 EUR într-un an fiscal. Noul regim de vânzări la distanță permite în continuare contribuabililor să opteze pentru a percepe TVA în statul membru de destinație.

Transportul mărfurilor și implicarea furnizorului (direct sau indirect) sunt esențiale pentru regulile de vânzare la distanță. Furnizorul va fi considerat ca fiind implicat în transport:

(a) dacă expedierea sau transportul mărfurilor este subcontractat de către furnizor către o terță parte care livrează bunurile către client

(b) dacă expedierea sau transportul mărfurilor este asigurat de o terță parte, dar furnizorul poartă responsabilitatea pentru livrare

(c) în cazul în care furnizorul facturează și încasează taxele de transport de la client și le trimite unui terț care va aranja expedierea sau transportul mărfurilor

(d) în cazul în care furnizorul promovează prin orice mijloace serviciile de livrare ale unei terțe părți către client, pune clientul și un terț în contact sau furnizează altfel unei terțe informații necesare livrării bunurilor către client

 

Aceste modificări asigură faptul că TVA rămâne de plătit în statul membru de destinație chiar și atunci când o entitate separată furnizează expedierea către client.

Cu toate acestea, mărfurile nu vor fi considerate ca fiind expediate sau transportate de către sau în numele furnizorului în cazul în care:

(a) clientul transportă singură marfa

(b) clientul aranjează livrarea bunurilor cu o terță persoană, iar furnizorul nu intervine direct sau indirect pentru a furniza sau a ajuta la organizarea expedierii sau transportului respectivelor bunuri

 

Noul OSS și IOSS

Regimul existent Mini One-Stop Shop (MOSS) [2] se extinde de la 1 iulie 2021 pentru toate serviciile furnizate clienților și vânzările la distanță de bunuri. Noul regim OSS le va permite companiilor să utilizeze un singur punct de contact pentru obligațiile de conformitate cu TVA, permițându-le să facă următoarele:

  • sa se înregistreze pentru TVA online într-un singur stat membru pentru toate vânzările de bunuri la distanță intra-UE și pentru livrările de servicii B2C și astfel sa evite înregistrarea TVA în mai multe state membre
  • să declare și să plătească TVA datorată pentru toate aceste livrări de bunuri și servicii într-o singură declarație trimestrială online
  • să colaboreze cu administrația fiscală a propriului stat membru și în propria limbă, chiar și pentru tranzacții transfrontaliere

În plus, IOSS facilitează colectarea, declararea și plata TVA pentru furnizori și interfețe electronice care efectuează vânzări la distanță de bunuri importate către cumpărători din UE. Dacă se utilizează IOSS, mărfurile sunt scutite de TVA la import, furnizorul fiind obligat să plătească TVA locală pentru vânzarea către client.

Vânzătorii din afara UE sau interfețele electronice din afara UE care facilitează livrările de comerț electronic care doresc să utilizeze schema IOSS trebuie să numească un intermediar stabilit în UE. [3] Acest nou regim poate fi utilizat numai atunci când valoarea mărfurilor importate nu depășește 150 EUR și nu poate fi aplicată produselor accizabile de orice valoare. Pentru a acorda scutirea de TVA la import, numărul IOSS corespunzător trebuie comunicat autorităților vamale.

 

Vânzări la distanță de bunuri importate

Noile norme privind comerțul electronic prevăd o nouă definiție a mărfurilor importate transportate din teritoriile din afara UE către clienții UE. Acest nou tip de livrare se va aplica dacă sunt îndeplinite ambele următoarele condiții:

  • tranzacția este considerată o aprovizionare B2C
  • bunurile furnizate nu sunt nici un mijloc de transport nou, nici bunuri furnizate după asamblare sau instalare, cu sau fără o încercare, de către sau în numele furnizorului

Locul impozitării depinde dacă livrarea are loc în același stat membru de import și dacă noul regim IOSS este aplicabil tranzacției.

Dacă statul membru de import este același cu statul membru de sosire a mărfurilor, sunt posibile următoarele scenarii:

  • Se aplică regimul IOSS: Vânzările la distanță de bunuri importate sunt TVA impozabile în statul membru în care se termină transportul bunurilor către client (adică statul membru de import). Importul este scutit de TVA.
  • Regimul IOSS nu se aplică: locul aprovizionării ar trebui să fie determinat în conformitate cu regulile generale de vânzare, adică furnizorul va fi obligat să perceapă TVA în statul membru de destinație numai dacă acționează ca importator. Importul este supus TVA-ului de plata pentru import. Rețineți că regimul IOSS nu este obligatoriu și, dacă furnizorul nu îl aplică, se vor aplica regimurile speciale pentru colectarea TVA la import menționate mai jos.

Dacă statul membru de import este diferit de statul membru de destinație al mărfurilor, sunt posibile următoarele scenarii:

  • Aprovizionarea cu bunuri este considerată vânzare la distanță a bunurilor importate de valoare mică [4], iar furnizorul a optat pentru IOSS. Vânzările la distanță ale bunurilor importate sunt TVA impozabile în statul membru în care se termină transportul bunurilor către client. Importul precedent este scutit de TVA.
  • Aprovizionarea cu bunuri nu este considerată vânzarea la distanță a bunurilor importate de valoare mică. Livrarea va fi supusă TVA-ului de import în statul membru de import. Acest import va fi urmat de o livrare presupusă de bunuri din fostul stat membru și impozabilă în statul membru în care se termină în cele din urmă transportul bunurilor către client. Conform restricțiilor existente de recuperare a TVA la import, în cazul în care furnizorul nu este listat ca importator, este posibil să nu poată recupera TVA la import plătită, ceea ce duce la dubla impunere.

 

Noi reguli de TVA ale UE pentru achizițiile de comerț electronic importate mai mici de 150 EUR cu IOSS

Noile norme UE privind TVA-ul pentru achizițiile de comerț electronic importate sub 150 EUR fără IOSS

Eliminarea scutirii legate de importurile de loturi mici

Scutirea actuală de TVA a importurilor de loturi de valoare mică (adică a căror valoare este de până la 22 EUR) va fi eliminată. Prin urmare, toate bunurile importate în UE vor face acum obiectul TVA-ului de import.

 

Regim special pentru TVA la import

A fost introdusa o noua schema speciala pentru declararea și plata TVA-ului de import pentru bunurile cu valoare redusă furnizate unui client din statul membru de import, unde nu sunt utilizate nici sistemul IOSS, nici mecanismul standard de colectare a TVA la importuri. Acest regim se aplică bunurilor care nu depășesc valoarea de 150 EUR și se aplică numai bunurilor care nu sunt supuse accizelor. Măsura de simplificare va permite declaranților vamali (de exemplu, operatorii poștali și curierilor) să remită TVA colectată lunar.

 

Interfețe electronice care facilitează comerțul electronic

O interfață electronică (IE) poate fi un site web, portal, gateway, piață, platformă, interfață de program de aplicație etc. Ar trebui înțeleasă ca un concept larg.

Termenul „facilitează” înseamnă utilizarea unei interfețe electronice pentru a permite unui client și unui furnizor care oferă servicii sau bunuri de vânzare prin intermediul interfeței electronice să intre într-un contact care are ca rezultat o furnizare de bunuri sau servicii prin intermediul acelei interfețe electronice.

IE vor avea următoarele noi roluri în scopuri de TVA în UE:

  • Pot fi „considerați furnizori” pentru bunurile subiacente, ceea ce înseamnă că sunt tratați ca și cum ar cumpăra bunurile de la furnizorul legal și ar furniza bunurile în nume propriu clientului.
  • Vor avea anumite obligații de evidență.

IE vor fi considerate un „furnizor considerat” dacă facilitează următoarele:

  • vânzările la distanță de bunuri importate în UE cu o valoare care nu depășește 150 EUR
  • livrări de bunuri către clienții din UE, indiferent de valoarea acestora, atunci când furnizorul / vânzătorul de bază nu este stabilit în UE

Cu toate acestea, acestea nu vor deveni un „furnizor considerat” în următoarele tranzacții:

  • mărfuri în loturi cu o valoare mai mare de 150 EUR importate în UE, indiferent de locul în care este stabilit furnizorul / vânzătorul real
  • bunuri care se află în UE în momentul vânzării, indiferent de valoarea lor, dacă furnizorul / vânzătorul de bază este stabilit în UE

Pentru a declara și plăti TVA datorată în alte state membre, IE se vor putea înregistra pentru OSS și IOSS. Atât OSS, cât și IOSS sunt deschise pentru înregistrare de la 1 aprilie 2021 și vor fi gata de utilizare de la 1 iulie 2021.

În consecință, în scopuri de TVA, o IE este tratata ca și cum ar fi furnizorul real al bunurilor și va fi responsabila pentru TVA pentru aceste vânzări. Prin urmare, se consideră că IE care facilitează vânzarea a primit și a furnizat bunurile.

În plus, IE vor trebui să țină evidența tranzacțiilor pe care le facilitează, indiferent dacă devin „furnizori considerați”. Astfel de evidențe ar trebui păstrate timp de 10 ani de la sfârșitul anului fiscal în care a avut loc tranzacția. Înregistrările trebuie puse la dispoziția statelor membre, la cerere.

 

Obligațiile de facturare

Normele aplicabile până în prezent cu privire la tranzacțiile de comerț electronic înseamnă că facturile ar trebui emise în conformitate cu legislația statului membru UE în care se consideră că a avut loc tranzacția.

După 1 iulie 2021, regula respectivă se modifică în ceea ce privește companiile care aplică OSS. Aceste companii ar trebui să emită facturi de vânzare în funcție de țara lor de identificare (de exemplu, statul membru în care sunt înregistrate pentru OSS). Directiva TVA nu impune o obligație obligatorie de facturare pentru astfel de livrări către consumatorii din UE. Cu toate acestea, statele membre pot stabili cerința de a emite o factură pentru astfel de livrări în legislația lor națională.

În legătură cu vânzările facilitate prin intermediul unui EI, reglementările de facturare ar putea fi mai complicate. Mai jos este un tabel care rezumă diferitele obligații de facturare: [5]

____________________

 

[1] Aceste praguri nu se aplică produselor accizabile.

[2] MOSS se aplică în prezent pentru servicii ESS, telecomunicații și servicii de radiodifuziune: sistem Unional și non-Uniune.

[3] Cu toate acestea, această obligație nu ar trebui să se aplice dacă entitatea din afara UE este stabilită într-o țară cu care UE a încheiat un acord privind asistența reciprocă.

[4] Începând cu 1 iulie 2021, pragul de TVA de 10 EUR sau 22 EUR va fi eliminat. Va exista un prag de 150 EUR. Importul poate continua să fie scutit de TVA pentru bunurile care nu depășesc 150 EUR, sub rezerva regimului IOSS.

[5] Luată din note explicative ale Comisiei UE cu privire la regulile privind comerțul electronic cu TVA.

Implicațiile fiscale din perspectiva TVA având în vedere retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană și încheierea perioadei de tranziție la data de 31 decembrie 2020

07.01.2021
Începând cu 1 ianuarie 2021, Marea Britanie va fi considerată, din perspectiva TVA, un stat terț. Cu toate acestea trebuie să reținem că pentru Irlanda de Nord există o excepție. Regatul Unit cuprinde Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord.
Dacă furnizorii sau clienții provin din Anglia, Țara Galilor și Scoția, aceștia vor fi considerați ca fiind dintr-un stat terț. Dacă clienții sau furnizorii sunt din Irlanda de Nord, pentru comerțul cu aceștia se aplică în continuare reglementările comunitare, inclusiv Directiva nr. 112/2006 privind sistemul comun al TVA. Reținem această excepție aplicabilă partenerilor de afaceri din Irlanda de Nord din perspectiva TVA.
Aspecte fundamentale privind comerțul cu bunuri
a) Achiziții de bunuri din Regatul Unit
Dacă bunurile provin din Anglia, Scoția, Țara Galilor, acestea au caracter de importuri de bunuri pentru care trebuie depusă declarație vamală de import. Pe cale de consecință se va datora TVA plătită în vamă în România.
Achizițiile de bunuri provenite din Irlanda de Nord sunt asimilate achizițiilor intracomunitare de bunuri și respectă, în principiu, mecanismul de taxare inversă când beneficiarii din România sunt înregistrați în scopuri de TVA în România.
Tot achiziție intracomunitară de bunuri va fi considerată și achiziție de bunuri din Irlanda de Nord efectuate de persoane neînregistrate în scopuri de TVA, respectându-se, desigur, procedura specifică acestora.
b) Expedieri de bunuri către Regatul Unit
Dacă bunurile sunt transportate în Anglia, Scoția sau Țara Galilor, acestea vor fi considerate exporturi de bunuri cu depunerea declarației vamale de export. Aceste exporturi sunt scutite de TVA cu drept de deducere. A se vedea OMFP nr. 103/2016 modificat prin OMFP nr. 2148/2020 privind justificarea scutirii de TVA la exporturi.
Transportul de bunuri din România în Irlanda de Nord este asimilat, de principiu, unei livrări intracomunitare de bunuri. Dacă beneficiarul comunică un cod valid de TVA, această livrare este scutită de TVA în România. A se vedea OMFP nr. 103/2016 modificat prin OMFP nr. 2148/2020 privind justificarea scutirii de TVA la livrări intracomunitare.
Dacă beneficiarul din Irlanda de Nord nu comunică un cod valid de TVA, fie tranzacția este taxabilă în România, fie trebuie să verificăm o posibilă procedură a vânzărilor la distanță.
Sursă suplimentară de informații:

UE va amâna termenele de raportare a acordurilor transfrontalieră raportabile

02.06.2020

Comisia Europeană a publicat propuneri de decizii ale Consiliului European de amânare a termenelor impuse prin Directiva UE privind cooperarea administrativă cu până la 3 luni, precum și amânarea intrării în vigoare a pachetului de comerț electronic cu TVA cu 6 luni.

Aceasta rezultă din cererile publice făcute de organizațiile asociațiilor financiare și profesionale, care solicită clemență în aplicarea sancțiunilor și a termenelor prevăzute în Directivă din cauza consecințelor extraordinare ale focarului COVID-19, care au dus la o perturbare severă a întregii economii europene.

În ceea ce privește Directiva privind cooperarea administrativă, propunerea este:

  • Se va amâna termenul pentru schimbul de informații privind conturile financiare raportabile cu 3 luni, adică până la 31 decembrie 2020;
  • Se va amâna data pentru primul schimb de informații privind acordurile transfrontaliere raportabile, care figurează în anexa IV la Directiva 2011/16 / UE a Consiliului, de la 31 octombrie până la 31 ianuarie 2021;
  • Se va amâna data pentru începutul perioadei de 30 de zile pentru raportarea acordurilor transfrontaliere care sunt incluse în Marcajele enumerate în anexa IV la Directiva Consiliului 2018/822 / UE a Consiliului din 1 iulie 2020 până la 1 octombrie 2020;
  • Se va amâna data pentru raportarea acordurilor transfrontaliere „istorice” (adică aranjamente care au devenit raportabile din 25 iunie 2018 până la 30 iunie 2020), din 31 august 2020 până la 30 noiembrie 2020.

De asemenea, Comisia a inclus în propunerea privind Directiva privind cooperarea administrativă posibilitatea de a prelungi termenele de raportare pentru încă 3 luni, în funcție de evoluția continuă a impactului corona-virusului asupra UE.

În ceea ce privește pachetul de TVA privind e-commerce , propunerile „vizează doar data aplicării cadrului legal deja adoptat al pachetului de e-commerce TVA prevăzut în Directiva TVA. Data cererii se amână cu șase luni. Aceasta înseamnă că regulile se aplică de la 1 iulie 2021 în loc de 1 ianuarie 2021. Prin urmare, statele membre adoptă și publică măsurile de transpunere până la 30 iunie 2021 în loc de 31 decembrie 2020. ”

 

COVID19 actualizare

24.03.2020

Stimați clienți,

Deși activitatea noastră se desfășoară ca de obicei aici la Bader Consulting, având în vedere evenimentele inedite care se dezvoltă în lume legate de Coronavirus, am dorit să vă oferim o actualizare a modului în care răspundem situației. Având ca prioritate sănătatea și siguranța clienților și echipei noastre, precum și respectul față de comunitatea noastră, am decis că de astăzi toată echipa noastră va lucra de acasă.

Firma noastră va rămâne pe deplin operativă. Suntem mai mult decât siguri că vom continua să oferim același nivel de serviciu tuturor clienților noștri.

Suntem aici pentru a vă ajuta cu orice problemă legată de afaceri și vom strădui să menținem toate operațiunile exact așa cum am făcut până când trece criza.

Vă mulțumim tuturor pentru susținerea continuă.

Salutări calde!

Comisia Europeană a publicat proiectul de note explicative privind modificările TVA

26.11.2019

Comisia Europeană a publicat proiectul de note explicative privind modificările TVA ale UE în ceea ce privește stocurile la dispozitia clientului, tranzacțiile în lanț și scutirea pentru livrările intracomunitare de bunuri („Corecții rapide 2020”), pe care Comisia le-a pregătit pentru a fi introduse și discutate la viitoarea reuniune a grupului de experți TVA.

Notele explicative prezintă orientări privind viziunea Comisiei în ceea ce privește interpretarea Directivei (UE) nr. 2018/1910 a Consiliului de modificare a Directivei 2006/112 / CE și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 2018/1912 al Consiliului de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282 / 2011 privind corecțiile rapide TVA. Notele explicative nu vor fi obligatorii în mod legal pentru statele membre sau pentru Comisia Europeană. Contactati-ne pentru detalii!

UE: „remedii rapide TVA” pentru simplificarea comerțului internațional (in vigoare de la 01/01/2020)

18.10.2019

Consiliul European a aprobat în mod oficial propuneri pentru patru „remedieri rapide” privind taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru simplificarea comerțului internațional. „Corecțiile rapide de TVA” vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020 și se așteaptă să aibă implicații considerabile pentru întreprinderile care tranzacționează mărfuri internaționale. Soluțiile rapide TVA se referă la următoarele patru modificări:

  • Tratament simplificat pentru stocul de apel
  • Reguli uniforme pentru simplificarea tranzacțiilor în lanț
  • Număr de identificare TVA obligatoriu pentru aplicarea cotei de TVA zero
  • Dovadă simplificată a livrărilor intracomunitare

Aceste modificări vor afecta diferite aspecte din cadrul unei afaceri (cum ar fi modificările sistemelor ERP și ale cadrului de control fiscal) și ar putea solicita întreprinderilor să își actualizeze procesele administrative, procedurile de conformare in materie de TVA, procesele de facturare și alte aspecte precum contractele și comenzile in relația cu clienții și furnizorii.

Tratament simplificat pentru stocurile la dispoziția clientului sau in consignație

Pentru a scurta termenele de livrare, devine din ce în ce mai obișnuit ca furnizorii să transfere stocurile într-un depozit sau altă locație (de exemplu, un magazin sau o sală de depozitare) a unui client obișnuit dintr-un alt stat membru al UE. Mărfurile rămân în proprietatea furnizorului până când sunt ridicate de către client (acest proces este denumit și „stoc la dispoziția clientului”). În conformitate cu normele actuale de TVA, atunci când un furnizor transferă mărfurile în stocul la dispoziția clientului, acesta efectuează o livrare intracomunitară în propriul său stat membru al UE și o achiziție considerată intracomunitară în statul membru al UE de sosire. De îndată ce clientul scoate mărfurile din stocul la dispoziția clientului, furnizorul efectuează o livrare internă. În general, furnizorul va trebui să se înregistreze în scopuri de TVA în statul membru al UE în care se află depozitul. În prezent, majoritatea statelor membre ale UE dispun de modalități de simplificare a TVA pentru stocul la dispoziția clientului, dar acestea diferă în funcție de fiecare țară.

În conformitate cu noile norme armonizate, transferul de mărfuri către un depozit dintr-un alt stat membru al UE nu va mai fi calificat ca o livrare considerată intracomunitară și o achiziție considerată (pentru o perioadă maximă de un an). Imediat ce clientul scoate mărfurile din stoc, furnizorul efectuează o livrare directă intracomunitară către client. Furnizorul nu va fi obligat să se înregistreze în scopuri de TVA în statul membru al UE de sosire a mărfurilor. Totuși, furnizorul și clientul care utilizează această simplificare trebuie să țină un registru care să respecte condițiile specifice. În plus, furnizorul trebuie să raporteze pe lista de vânzări a CE că a transportat mărfuri către stocuri străine. În cazul în care un furnizor nu respectă toate condițiile pentru stocul la dispoziția clientului, în principiu, acesta trebuie să se înregistreze în continuare în scopuri de TVA.

Reguli uniforme pentru simplificarea tranzacțiilor în lanț

În cazul unei tranzacții în lanț cu livrări consecutive de mărfuri între trei sau mai multe persoane impozabile din diferite state membre ale UE, transportul intracomunitar de mărfuri nu poate fi atribuit decât unei singure verigi din lanț. Aceasta înseamnă că cota zero de TVA pentru livrările intracomunitare se aplică numai unei singure tranzacții. Celelalte livrări sunt livrări locale (interne) de bunuri. În practică, deseori se discută despre legătura care trebuie atribuită transportului intracomunitar de mărfuri.

În conformitate cu noile norme, punctul de plecare este faptul că furnizarea intracomunitară are loc în legătura în care mărfurile sunt furnizate persoanei impozabile care organizează transportul intracomunitar sau are acest aranjament. Aceasta este de obicei prima livrare din „legătura A-B”. Excepțiile de la această regula sunt posibile, de exemplu, dacă intermediarul B, care organizează transportul sau are acest lucru aranjat, furnizează furnizorului un număr de identificare TVA al statului membru al UE de expediere a mărfurilor. În acest caz, transportul intracomunitar de mărfuri este atribuit livrării dintre persoana impozabilă care organizează transportul sau care are acest aranjament și clientul său (în acest exemplu „legătura B-C”).

Numărul de identificare TVA pentru aplicarea cotei de TVA zero

Numărul de identificare TVA valid al unui client este în prezent o cerință formală pentru aplicarea cotei de TVA zero la livrările intracomunitare de bunuri. Cu toate acestea, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a soluționat că, în principiu, o persoană impozabilă trebuie să respecte numai condițiile de fond pentru a aplica cota zero de TVA. Prin urmare, cota zero de TVA nu poate fi refuzată în mod oficial din cauza simplului fapt că o persoană impozabilă nu a primit un număr de identificare TVA valabil de la clientul său.

În conformitate cu noile reguli, utilizarea unui număr de identificare TVA valabil pe care clientul l-a comunicat furnizorului va fi considerată o cerință importantă pentru aplicarea cotei de TVA zero. În cazul în care un furnizor nu indică numărul de identificare TVA valabil al clientului pe factură, nu va mai fi posibil pentru furnizor să aplice cota zero de TVA începând cu 1 ianuarie 2020. În plus, ca condiție pentru aplicarea cotei de TVA zero, persoana impozabilă trebuie să depune o declarație detaliata privind livrările intracomunitare.

 

Dovadă simplificată a livrărilor intracomunitare

A patra soluție rapidă prevede armonizarea și simplificarea normelor privind dovada transportului în scopul aplicării cotei de TVA zero la livrările intracomunitare. Pentru a fi eligibili pentru cota zero de TVA, persoanele impozabile trebuie, de exemplu, să demonstreze că mărfurile au fost expediate dintr-un stat membru al UE într-un alt stat membru al UE. În prezent, statele membre ale UE mențin reguli diferite pentru a demonstra acest transport, iar acest lucru duce la incertitudine și cheltuieli administrative semnificative pentru întreprinderile cu comerț transfrontalier.

Conform noilor reguli, există o prezumție de transport către un alt stat membru al UE, dacă furnizorul poate furniza cel puțin două documente probatorii, ne-contradictorii, care au fost emise in mod independent unul de celălalt. Aceasta poate include documente semnate CMR, împreună cu o copie a plății (pentru transportul bunurilor) emisa de bancă. Furnizorii de servicii logistice trebuie să joace un rol și mai important în conformitate cu noile reguli în ceea ce privește furnizarea de dovezi în scopul aplicării cotei de TVA zero.

Observația noastră

Întreprinderile implicate în transportul transfrontalier de mărfuri trebuie să ia în considerare modul în care noile norme TVA ar putea afecta tranzacțiile lor în 2020. Acțiunea promptă poate fi esențială, având în vedere că organizarea proceselor administrative și de achiziții si livrări, precum și sistemele ERP vor necesita timp și resurse – și fără a uita faptul că autoritățile fiscale din toată lumea tind mai mult spre digitalizare. Cerințele pentru colectarea, analiza și păstrarea efectivă a datelor cresc. Aceasta înseamnă că autoritățile fiscale se așteaptă ca contribuabilii să pună în aplicare modificări ale reglementărilor prompt și corect în cadrul activității lor.

Aveți nevoie de mai multe detalii pe acest subiect? Contactați-ne la office@bader.ro

CFE Tax News – Statistici disponibile pentru EU VAT Mini One-Stop-Shop

Comisia Europeană a pus la dispoziție statistici privind Mini-Stop-Shop TVA („MOSS”) pentru perioada 2015 – 2018. MOSS a fost introdus în 2015 ca mijloc de colectare a TVA pentru telecomunicații, radiodifuziune și servicii electronice . Statisticile arată o creștere semnificativă a TVA-ului colectat, de la 2,7 miliarde de euro în 2015 la 4,1 miliarde de euro în 2018 în UE. Colectarea a crescut cu peste 20% doar în 2017 și 2018. De asemenea, statisticile arată că numărul total de comercianți înregistrați pe MOSS a crescut constant în fiecare an.
Începând cu 2021, MOSS va fi utilizat și pentru colectarea TVA pentru vânzarea la distanță a mărfurilor și pentru serviciile furnizate consumatorilor din UE